marți, 7 aprilie 2009

Poveste...


Nu am fost niciodata un bun povestitor dar, scriind la un mic articol ceva mai devreme, mi-am adus aminte de o intamplare mai veche... Foarte veche, poate... Am parcurs, imbecil fiind, serviciul militar! Aici incepe... In loc sa traiesc, sa ma indragostesc de toate femeile intalnite, am ales sa incerc o schimbare pe la 20 de ani... Si astfel, dintr-un pletos nebun, am ajuns la stadiul de broscuta de camp (iepurasi ne numeam, dar imi place mai mult broscuta - verde de la haine!)... Dupa ce a trecut "condamnarea", am tras concluzia ca trebuie sa recuperez ceea ce am pierdut intr-un an de zile, asa ca am luat legatura cu cateva dintre femeile care-mi colorau viata pe atunci! Singura care a raspuns "pozitiv" a fost o fosta viitoare colega de facultate (asta pentru ca m-am lasat destul de repede de ea), o fatuca ce locuia (poate inca mai e acolo!) in Craiova... Iarna fiind, ma "urc pe tren" si da fuga spre Craiova, via capitala... Ne-am vazut, ne-am "dragalit" si am ramas pe drumuri... Pacifistul din mine nu a reusit sa inteleaga de ce trebuia sa "dau o mama de bataie" unor tineri a caror gura era mai mare decat varsta... Asta a fost, n-am aparat-o, a plecat acasa... la ea! Eu am ramas idiot in strada, undeva in Craiova... Oras necunoscut, seara tarziu, ninsoare... Ce-am inteles din asta? Nimic, am ramas "vanator" in continuare, doar ca unul mai "murat" si inghetat decat am mai fost de atunci vreodata... Aventura a inceput la intoarcerea spre Bucuresti, atunci cand mi-am dat seama ce inseamna sa faci 10 ore in tren pe un drum care se parcurge in doar 4! Ce inseamna sa ajungi in Basarabi, sa se opreasca trenul, sa ingheti 1 ora si sa te hotarasti sa pleci pe jos... Numai ca nu luasei in calcul ca e posibil ca trenul sa te depaseasca la un moment dat... Apoi, sa treci pe langa trenul de legatura, sa ajungi la "informatii" si sa ti se comunica ca trenul pe langa care ai trecut si care tocmai pleca era cel care te ducea acasa... Apoi sa atipesti in urmatorul tren si sa ajungi cu vreo 4 statii mai incolo, la vreo 30 de km de destinatie... Sa incerci refrigerarea pana la urmatoarea legatura, sa te certi cu nasul pentru ca nu mai ai atat de multi bani cat sa-l multumeasca si... patul de acasa... Ce am inteles, mai intreb o data? Absolut nimic! De fapt, de ce am scris toate astea?

3 comentarii: